Psychiatric medication

section-6b24003

Medicatia psihotropa reprezinta principala componenta a tratamentului tulburarilor mintale. De asemenea, polipragmazia (folosirea mai multor medicamente in acelasi timp) este frecventa in tratamentul tulburarilor psihice (mai ales psihotice si bipolare).

 

Din punct de vedere al orientarii clinice se va tine seama de urmatoarele elemente

 

– diagnostic

– identificarea simptomelor tinta specifice

– alegerea medicamentului se face in functie de diagnostic, antecedente personale de raspuns la medicament, starea medicala generala a bolnavului, riscuri si reactii adverse asociate medicamentului

– dozaj corect (nu subdozat)

– durata suficienta pentru ca medicamentul sa actioneze eficient

– explicarea efectelor secundare ale medicamentelor creste complianta bolnavilor.

 

De aceea, medicatia psihotropa se va prescrie numai de catre medicul psihiatru. Mentionam ca anumite grupe de persoane necesita o atentie deosebita in administrarea medicamentelor copii, varstnici, pacienti cu boli somatice, gravide, femei care alapteaza.

 

Medicatia psihotropa poate fi clasificata in trei categorii dupa efectul fundamental asupra starii psihice

 

  1. Medicatia psiholeptica inhiba activitatea sistemului nervos prin scaderea vigilitatii, scaderea performantei intelectuale, sedare emotionala. Aici sunt incluse hipnoticele, tranchilizantele (anxiolitice), antipsihotice
  2. Medicatia psihoanaleptica stimuleaza activitatea sistemului nervos central prin cresterea vigilitatii, ameliorarea dispozitiei, cresterea randamentului. Aici sunt incluse timoanalepticele stimulante ale dispozitiei, antidepresive; nooanaleptice stimulante ale vigilitatii sau psihoenergizante
  3. Medicatia psihodisleptica (perturbatoare psihice) determina tulburari calitative ale activitatii psihice, in special ale gandirii, perceptiei si dispozitiei.

 

  1. Hipnotice

Induc instalarea somnului si mentinerea lui , sunt folosite in insomnia tranzitorie si ca adjuvant in alte afectiuni care au ca manifestare si insomnia. Tratarea bolii de baza e prioritara.

 

Clasificare

 

1.Barbiturice – exemplu, Fenobarbital, Amobarbital – se folosesc rar datorita efectelor secundare (fenomene neplacute la trezire, pericol de dependenta, risc vital in supradozare)

 

2.Benzodiazepine – exemplu, Nitrazepam, Lorazepam (Anxiar), Clorazepat dipotasic (Tranxene) – acestea sunt benzodiazepine cu durata scurta de actiune si pot da dependenta si simptome de sevraj la intrerupere; cele cu durata lunga de actiune, (ex.Diazepam) dau fenomene de acumulare.

 

3.Hipnotice non barbiturice – non benzodiazepinice – Glutetimid, Cloralhidrat – mai rar folosite. In prezent, cele mai folosite hipnotice sunt Zolpidem (Stilnox, Sanval) si Zopiclona (Imovane) pentru urmatoarele considerente efect rapid , tintesc specific insomnia si au efecte adverse reduse.

 

B.Tranchilizante (Anxiolitice)

Reprezinta un grup heterogen de psihotrope psiholeptice ce diminueaza in special anxietatea, avand de asemenea (in functie de substanta activa), efecte hipnotice, sedative, miorelaxante, anticomitiale. In trecut s-au folosit barbituricele si meprobamatul. In prezent cele mai folosite sunt benzodiazepinele, care au ca grup, patru actiuni anxiolitica, miorelaxanta, anticonvulsivanta si sedativ-hipnotica. Sunt utilizate atat in tulburarile anxioase acute cat si cronice.

 

Indicatii de baza ale unor benzodiazepine

– anxietate, tensiune musculara, agitatie (Diazepam, Alprazolam, Clorazepat)

– atacuri de panica si agorafobie (Alprazolam, Lorazepam, Clonazepam)

– sindrom de abstinenta alcoolica (Lorazepam, Diazepam, Clordiazepoxid)

– status epilepticus, convulsii (Clonazepam, Diazepam)

– akatisie, tasikinezie post-neuroleptica

– potentare a efectului neurolepticelor

– anxietate reactionala in boli psihosomatice

– catatonie

 

Efecte adverse mai frecvente ale benzodiazepinelor sunt sedare, slabiciune motorie, afectarea functionarii intelectuale, sindrom de sevraj la intreruperea brusca utilizarii (anxietate, insomnie, sensibilitate excesiva la lumina si sunete, tremor, cefalee, transpiratii, hipertensiune arteriala, tahicardie, dorinta de a lua medicamentul, convulsii).

 

Alte anxiolitice (utilizate mai ales in tulburarile anxioase cronice)

 

– Buspirona (Stresigal, Spitomin) se recomanda in tulburarea anxioasa generalizata (de electie,dupa unii autori). Nu da dependenta si are efecte secundare minime.

– Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt antidepresive de prima linie ce controleaza si tulburarile anxioase cronice.

– Bupropion – antidepresiv mai putin eficient decat ISRS in tulburarile anxioase.

– Mirtazapina – eficienta dar determina efecte sedative marcate.

– IMAO, antidepresivele triciclice si tetraciclice sunt eficiente dar pot determina efecte adverse severe.

– Beta-blocante – Hidroxizin – Neuroleptice sedative in doze mici.

  1. Antipsihotice

Medicatia antipsihotica se foloseste pentru tratarea pe termen scurt si lung a schizofreniei, tulburarii schizofreniforme, tulburarii schizoafective, tulburarii delirante, tulburarii psihotice scurte, episoadelor maniacale si tulburarii depresive majore cu elemente psihotice.

 

Antipsihoticele se impart in

 

– antipsihotice conventionale (neuroleptice) care determina reducerea tulburarilor psihotice, predominant a simptomelor pozitive (halucinatii, delir, perturbarea gandirii si agitatia), dar au ca dezavantaj producerea sindromului extrapiramidal si a unor manifestari neuro-vegetative.

 

– antipsihotice atipice care determina ameliorarea simptomatologiei pozitive, negative (retragere sociala, aplatizare afectiva, anhedonie, catatonie), precum si imbunatatirea afectarii cognitive (distorsiuni perceptuale, deficite de memorie si atentie); acestea dau foarte rar fenomene extrapiramidale sau diskinezii tardive si de aceea sunt de preferat. Au ca dezavantaj tendinta de modificare a formulei sangvine si perturbarile metabolice.

 

Exemple de antipsihotice

 

  1. Antipsihotice conventionale (neuroleptice) Haloperidol, Clorpromazina, etc.
  2. Antipsihotice atipice Risperidona (Rispolept), Olanzapina (Zyprexa), Quetiapina (Seroquel), Ziprasidona (Zeldox), Clozapina (Leponex), Sertindole, Amisulprid (Solian), Aripiprazol (Abilify), etc.

 

Tratamentul cu antipsihotice se face de obicei pe termen lung (in functie de afectiune) putand dura luni, ani sau toata viata. Formele de administrare ale antipsihoticelor sunt urmatoarele – orala – toate antipsihoticele, – injectabila – cu efect rapid, folosita in urgente (Haloperidol, Zyprexa, Zeldox), – forma de depozit – se administreaza o doza la 2-4 saptamani (Fluanxol, Clopixol, Zyprexa, Rispolept Consta) .

 

Mentionam ca datorita efectelor adverse specifice fiecarui preparat si diverselor interactiuni medicamentoase, toate antipsihoticele (de fapt toate psihotropele) vor fi administrate strict la indicatia medicului psihiatru.

 

 

  1. Antidepresive

Cu toate ca indicatia principala a antidepresivelor este tratamentul depresiei, aceste substante si-au mai dovedit utilitatea si in

 

– faza depresiva a tulburarii bipolare

– tulburarea obsesiv compulsiva

– tulburarea de panica

– tulburarea de stres posttraumatica

– tulburarile de alimentatie

– fobia sociala

– enurezis

– dureri cronice

 

Doza optima a unui antidepresiv este cea mai mica doza eficace care da cele mai putine efecte secundare. Durata tratamentului este initial de 6-12 saptamani. Cei care raspund la o anumita doza vor continua tratamentul 6-12 luni (in depresia cronica , 2-3 ani) pentru a scadea riscul recaderii.

 

Clase de antidepresive

 

  1. Antidepresive triciclice Imipramina, Amitriptilina, Doxepina au ca indicatie principala depresia majora, iar, Clomipramina este foarte eficace in tulburarea obsesiv-compulsiva. Superioritatea acestor antidepresive fata de antidepresivele noi se manifesta in cazurile de episoade depresive melancolice. Antidepresivele triciclice sunt mai putin recomandate din cauza efectelor adverse(sedare, hipotensiune ortostatica, tulburari urinare, constipatie, etc.)

 

  1. Antidepresive tetraciclice Maprotilina si Mianserina sunt mai bine tolerate si uneori au o eficacitate antidepresiva mai mare decat triciclicele.

 

  1. Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) Fluoxetina (Prozac), Fluvoxamina (Fevarin), Sertralina (Zoloft), Paroxetina (Seroxat), Citalopram (Cipramil), Escitalopram (Cipralex) sunt cele mai utilizate in prezent, cel putin la fel de eficace ca si antidepresivele triciclice, dar cu mai putine efecte adverse.

 

  1. Inhibitorii de monoaminoxidaza (IMAO) sunt eficienti dar rar utilizati de psihiatri din cauza precautiilor dietetice (pot determina hipertensiune arteriala) si interactiunilor medicamentoase daunatoare.

 

  1. Alte antidepresive

– Mirtazapina (Remeron) este eficienta in depresia severa

– Venlafaxina (Efectin) este eficienta in tratamentul depresiei severe cu elemente melancolice si are debut rapid al actiunii

– Bupropion (Wellbutrin) este un tratament de prima linie in depresie si incetarea fumatului

– Trazodona (Trittico) ,indicata in depresia majora, e benefica in corectarea insomniei si scaderea precoce a anxietatii.